Autoritățile naționale, dar și cele internaționale atenționează asupra riscului de răspândire a mai multor maladii infecțioase, precum Covid-19, rujeola, difteria și chiar poliomielita, urmare a conflictului armat din Ucraina și fluxului masiv de refugiați care au părăsit țara.
Responsabilii din domeniul sănătății publice își explică îngrijorarea, făcând trimite la condițiile de igienă precare, în care s-au pomenit și sunt nevoiți să le suporte refugiații ucraineni, atunci când tranzitează sau ajung într-o altă țară, dar și prin rata mică de imunizare împotriva unor maladii contagioase, precum rujeola, poliomielita sau difteria în țara lor.
Potrivit informațiilor oficiale, până în acest moment teritoriul Republicii Moldova a fost tranzitat de 348 de mii 867 de cetățeni ucraineni. Dintre aceștia, peste 94 de mii au rămas în Republica Moldova, iar jumătate dintre ei sunt copii. În general, majoritatea refugiaților sunt femei și copii.
Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 334 de oameni au fost confirmați cu Covid-19, și doi copii – confirmați cu varicelă. A mai fost înregistrat un caz de febra Dengue la o femeie, refugiată și ea din Ucraina, revenită de curând din Thailanda. Pacienta este spitalizată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”.
„Migranții vor avea, probabil, o vulnerabilitate mai mare din cauza adăposturilor slabe și a condițiilor de viață supraaglomerate, din cauza stresului nutrițional și expunerea la vremea rece. De asemenea, strămutarea continuă va duce la creșterea decalajelor de imunitate existente și a riscului de apariție a unor focare de boli prevenibile prin vaccinare, în special rujeola”, a explicat Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul maladiilor infecțioase la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în cadrul unui training pentru jurnaliști pe tema riscurilor de apariție a unor boli infecțioase, în contextul războiului din țara vecină.
Potrivit specialistului, Ucraina a înregistrat ultimul focar de rujeolă la nivel național în anul 2017, dar și în 2019 și 2020. Acest lucru a fost determinat în mod special de rata mică de vaccinare împotriva acestei infecții. Țara are o acoperire vaccinală împotriva ROR sub 80 la sută, iar în unele regiuni ale țării oscilează între 40-45 la sută.
Prin urmare, explică specialistul, riscul de import al rujeolei din Ucraina este foarte mare, în condițiile în care în țară au intrat destul de mulți copii din Ucraina și al căror statut vaccinal nu este cunoscut.
„Ținând cont că acum emigrează din Ucraina femei cu copii. Având o vaccinare proastă în Ucraina, având aceeași acoperire vaccinală în Moldova, riscul de amplificare a procesului de transmitere a cazurilor de boală este destul de înalt”, adaugă Furtună.
Acoperirea vaccinală privind rujeola, în Moldova
În 2018, Republica Moldova se poziționa mai bine la capitolul acoperirea vaccinală împotriva ROR. 90,3 la sută dintre copii erau vaccinați primar împotriva celor trei infecții – rujeolă, rubeolă și oreion (ROR). Anul trecut, acest indicator a scăzut până la – 83,2 la sută.
Revaccinare împotriva ROR, care se face la 6-7 ani a scăzut și ea de la 96% în 2018 la 91,6% - în 2021. Tot așa s-a întâmplat și cu revaccinarea secundară, care se face la 15 ani. Acoperirea vaccinală s-a diminuat de la 97,4 – în 2018, la 92,5 – în 2021.
Nicolae Furtună spune că riscul răspândirii rujeolei pe teritoriul Moldovei este mult mai mare în raioanele din stânga Nistrului, dar și în Găgăuzia, unde sunt imunizați împotriva acestor boli și mai puțini copii.
„În regiunea din stânga Nistrului, la vaccinarea primară împotriva ROR se atestă o scădere de la 86 la sută la 74 la sută - în 2021. Asta înseamnă că o pătrime dintre copii – 25 la sută nu au un vaccin contra rujeolei la vârsta de un an. La revaccinarea primară, de asemenea, a scăzut de la 99,1 la sută la 79,5 la sută, iar vaccinarea secundară - a descrescut de la 95 la sută la 82,2 la sută”, spune Nicolae Furtună.
Țări precum România și Polonia, unde au ajuns milioane de refugiați au și ele o acoperire vaccinală joasă împotriva ROR. Potrivit datelor oficiale din 2020, vecinii de peste Prut aveau 87% dintre copii vaccinați primar împotriva ROR, iar polonezii – doar 80%.
Stocurile de vaccin împotriva ROR, depozitate în Republica Moldova
În depozitul ANSP sunt acum 34.914 de doze de vaccin împotriva ROR, ambalate în flacoane a câte o doză și aproximativ 90 de mii de doze vaccin împotriva ROR, ambalate în flacoane de 5 doze.
„Noi suntem gata și de vaccinarea copiilor noștri, dar și a celor ucraineni împotriva acestei maladii”, a mai precizat Nicolae Furtună.
De ce rujeola este o amenințare de sănătate publică
Un bolnav de rujeolă poate infecta alte 18 persoane. Este una dintre cele mai contagioase maladii infecțioase. Anual, aproape 90 de mii de oameni de pe glob mor din cauza infecției. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în ultimii 16 ani vaccinarea globală împotriva rujeolei a prevenit 20.4 milioane de decese. În acest moment, rujeola se află la etapa de eliminare globală (lipsa circulației virusului rujeolic timp de 12 luni), dar din cauza declinului acoperirii vaccinale aceasta rămâne una din problemele esențiale ale sănătății publice pe plan mondial, spun specialiștii.
Poliomielita, un alt risc pentru sănătatea publică
În general, poliomielita este la etapa de eradicare globală. Totuși, în septembrie anul trecut, Ucraina a înregistrat câteva zeci de cazuri de poliomielită derivată de tip 2. Mai exact, 21 de copii s-au îmbolnăvit de paralizie acută flască, provocată de poliomielită. Cazurile au fost înregistrate în regiunea Rivne și Zakarpattya.
Difteria
Acoperirea vaccinală împotriva difteriei, în Republica Moldova, era de 86%, în 2020. Ucraina înregistrat în 2021 o rată de imunizare împotriva acestei infecții de 80%.
„Sunt 3 infecții imuno-derijabile - rujeolă, poliomielită și difterie. Noi avem mecanisme de a controla a acestor infecții, iar ceea ce trebuie să facem este să revizuim ratele de acoperire vaccinală împotriva lor și să începem vaccinarea. De asemenea, atenția trebuie să o îndreptăm și spre bolile diareice acute, intoxicațiile alimentare și toxico-infecțiile alimentare, inclusiv infecțiile cu rotavirus, având în vedere că intrăm în perioada caldă a anului”, a explicat epidemiologul Nicolae Furtună.
Acum, în depozitul ANSP, a adăugat specialistul sunt aproape 31 de mii de doze de vaccinuri împotriva poliomielitei.
Potrivit specialistului, de la începutul acestui an, în Moldova se înregistrează o creștere a tuturor formelor de boală diareică-acută. De exemplu, dacă în primele două luni ale anului 2021 au fost înregistrate 25 de cazuri de salmoneloză, atunci în aceeași perioadă a anului 2022 – 36 de cazuri. Escherichioza– 20 de cazuri în primele două luni ale anului 2021 și 76 de cazuri, în primele două luni ale anului în curs. Alte infecții – 146 de cazuri în aceeași perioadă a lui 2021, și alte 373 de cazuri, în aceeași perioadă a acestui an.
Vom preciza în final că, în contextul unui aflux sporit de refugiați pe teritoriul Republicii Moldova în urma declanșării crizei umanitare din Ucraina, Ministerul Sănătățiia emis pe 10 martie un ordin cu privire la intensificarea măsurilor de control a poliomielitei și rujeolei/rubeolei în contextul riscului de răspândire aacestor infecții.
Astfel, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) ar urma să asigure supravegherea clinică și de laborator pentru detectarea rapidă a cazurilor suspecte clinic și/sau a izolării unui poliovirus de la o persoană sănătoasă;
-să realizeze vizite în instituțiile medicale incluse în sistemul de supraveghere;
- să evalueze acoperirea vaccinală a copiilor 0-18 ani împotriva poliomielitei și rujeolei/rubeolei la nivel național, subnațional și în grupuri vulnerabile sau clustere de populație nevaccinată;
-să acorde suport instituțiilor medico-sanitare în desfășurarea optimă a acțiunilor de vaccinare, inclusiv în planificarea și implementarea unor sesiuni suplimentare de vaccinare pentru grupuri vulnerabile;
De asemenea, lucrătorii medicali din cadrul asistenței medicale primare vor:
1) evalua statutul de vaccinare împotriva poliomielitei, rujeolei/rubeolei a copiilor de la 0-18 ani din teritoriile deservite,
2) acorda prioritate vaccinului poliomielitic și vaccinului ROR (rujeola, oreionul, rubeola),
3) monitoriza copiii după vaccinare.
