A devenit o tradiție deja ca în fiecare vară autoritățile sanitare să ne atenționeze despre pericolul intoxicațiilor de sezon. Coincidență sau nu, dar majoritatea problemelor se înregistrează în perioada apariției pepenilor verzi.
În timp ce unii specialiști pun intoxicațiile pe seama nitraților folosiți în agricultură, alții atrag atenția că nu mai puțin periculoase sunt și bacteriile care stau la baza problemelor gastrointestinale de sezon.
Agenția Națională de Sănătate Publică și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor au publicat, la o diferență de o săptămână, câte o atenționate despre pericolul intoxicării cu nitrați. Ambele instituții atrag atenția consumatorilor să dea dovadă de prudență la cumpărarea fructelor și să ia în considerație riscurile utilizării în alimentație a unor produse cu un conținut sporit de nitrați.
În timp ce ANSP, vorbește în general despre problemele de sănătate care pot fi provocate de consumul unor produse cu un conținut ridicat de nitrați, cei de la ANSA îndeamnă consumatorii să evite consumul excesiv de pepeni deoarece surplusul poate îngreuna metabolismul și provoca efecte negative asupra sănătății.
„Nitrații reprezintă săruri ale acidului azotic, care se află în mod natural în toate tipurile de sol și ajută planta să crească, alimentându-i rădăcinile și contribuind astfel la creșterea și dezvoltarea fructelor și legumelor. Ținând cont de aceste proprietăți, în unele cazuri, pentru a obține o recoltă mai bogată, un aspect mai frumos al fructului, unii producători adaugă îngrășăminte în exces, fapt ce se poate solda cu un conținut sporit de nitrați în produsul final”, se menționează în comunicatul publicat de ANSP. Instituția face trimitere la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății care a stabilit cantitatea zilnică maximă de nitrați inofensivă pentru organism.
În documentul elaborate de ANSA consumatorii sunt îndemnați să solicite de la comercianți acte care atestă inofensivitatea pepenilor expuși spre vânzare. „Să procure pepenii verzi și pepenii galbeni din locurile și spațiile special amenajate, care dețin certificatele de înregistrare oficială în domeniul siguranței alimentelor. Să evite cumpărarea produselor de la persoanele fizice care practică comerțul ambulant (stradal) ilicit, din motiv că aceștia nu dețin acte permisive, documente ce atestă calitatea, inofensivitatea și proveniența fructelor, nu sunt respectate normele elementare de igienă”, se mai spune în comunicatul ANSA.
Potrivit statisticilor oficiale, morbiditatea copiilor pe boli infecțioase și intoxicații este în creștere în fiecare an în trimestrul al treilea. Datele arată că numărul intoxicațiilor și toxicoinfecțiilor alimentare, provocate de agenti determinati sau nedeterminați este de aproape două ori mai mare în lunile iulie, august și septembrie în comparație cu trimestrele precedente. În perioada aceasta se înregistrează și creșteri semnificative de cazuri de enterite, colite, gastroenterite, dizenterii și salmonele. Potrivit specialiștilor, de vină ar fi modul de alimentare a populației și temperaturile mari care provoacă dezvoltarea bacteriilor.
Majoritatea intoxicațiilor alimentare au la origine substanțe chimice, mai ales la începutul sezonului de comercializare a pepenilor
Vladislav Rubanovici, conferențiar universitar, Departamentul medicină preventivă, USMF „N. Testemițanu”
„Cel mai des la baza intoxicațiilor cu pepene verde stau nitrații folosiți de fermieri pentru a crește productivitatea la hectar și a grăbi coacerea fructelor. Intoxicațiile se manifestă mai ales la persoanele vulnerabile cum ar fi copiii, femeile gravide și persoanele în vârstă.
Desigur că sunt și intoxicații de origine bacteriană dacă există condiții de creștere, păstrare, transportare și servire anti sanitare. Cu toate acestea nu putem afirma că pepenele verde este un mediu la fel de favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor cum ar fi carnea, laptele sau peștele. Ca să se dezvolte bacteriile au nevoie de mediu și temperatură favorabile. Pepenele este apă în proporție de peste 90 la sută, zaharuri și și ceva săruri minerale. Toate acestea nu sunt destule pentru dezvoltarea bacteriilor.
Pentru a se produce o intoxicație este nevoie de o cantitate foarte mare de microorganisme care s-au luat de pe alte produse sau obiecte din jur. Singura problemă care poate apărea este apa contaminată folosită la irigare, dar aceasta este mai degrabă o cauză secundară și dispare la o simplă spălare. Din aceste considerente nu putem afirma că intoxicațiile cu microorganisme sunt legate de consumul de pepene verde.
Reieșind din cele spuse mai sus, eu consideră că nitrații sunt principala cauză de intoxicare cu pepeni. Majoritatea producătorilor folosesc îngrășăminte și fertilizanți pentru a avea o roadă mai mare sau a grăbi coacerea. Comercianții nu oferă nicio informație despre conținutul de nitrați, iar nitratometrul nu este o soluție pentru testarea fructelor și a legumelor. Pentru aceasta sunt necesare investigații într-un laborator acreditat să identifice cantitatea de substanței chimice din produsele contaminate.
După simptomatică e greu să deosebești ce a stat la baza unei intoxicații. Toate intervin după câteva ore de la consumul unor alimente și depind de cantitatea consumată. Dureri de burtă, greață, vomă, diaree, dar dacă discutăm despre o intoxicație cu nitrați/nitriți atunci odată ajunși în organism aceștia blochează funcția hemoglobinei de a transporta oxigenul la celule și apar probleme neurologice, cum ar fi amețeala. Există și cazuri de deces dacă sunt consumate cantități mari de nitrați, dar ele apar mai mult în urma consumului de apă contaminată. Numai un specialist cu experiență poate stabili originea intoxicației alimentare uneori și după culoarea sângelui, maselor vomitive sau spălăturilor gastrice.”
Nicăieri în lume nu există această paranoia de intoxicație cu pepene verde
Tamara ȘCHIOPU, biologă, nutriționistă, președinta organizației EcoLocal.
„Majoritatea intoxicațiilor acute alimentare au cauze necunoscute. Este foarte greu să constați originea acestora deoarece sunt necesare mai multe studii de laborator ale sângelui, mucusului, vomei sau diareii, să aștepți câteva zile rezultatele pentru a afla cauza.
Dacă vom urmări materiale care abordează tema intoxicațiilor cu pepeni nu vom găsi nicio constatare a vreunui medic că anume aceștia au fost cauza intoxicației. De multe ori concluziile se bazează pe niște experiențe anterioare și primul în această listă nu știu de ce ajunge pepenele, dar de fiecare dată, repet, fără cercetări de laborator care sunt foarte scumpe și dificile. Acestea se fac numai pentru intoxicații din localuri unde s-au înregistrat mai multe victime și e mai ușor să identifici produsul care a provocat starea de rău.
Dacă e să admitem că o intoxicație se produce de la pepene, atunci nicidecum asta nu poate fi de la nitrați. Popularizarea acestui subiect la noi se face într-un mod superficial, dar cel mai rău este că lumea crede că se poate otrăvi cu nitrați, ceea ce este aproape imposibil deoarece trebuie să bei un pahar de apă cu nitrați.
Dacă ar fi stabilită o cauză directă între un pepene verde și o intoxicație acută ea ar putea fi explicată doar printr-o bacterie. Pentru a crește pepeni este nevoie de foarte multă apă, acesta nu e un măr sau o fasole care conține mai multă fibră, respectiv ei trebuie irigați la greu și atunci întrebarea mea este de unde se ia această apă? Din sursele poluate pe care le avem. Aceste fructe, spre deosebire de altele, cresc la sol și există probabilitatea ca bacteriile care se află acolo să ajungă pe coaja fructului. Dar pentru ca ele să fie mâncate pepenele trebuie servit direct în grădină fără respectarea unor condiții minime de igienă.
Marea provocare este că mulți consumatori ajung să cumpere nitratometre și merg prin piețe unde sfidează și intimidează producătorii și comercianții, se stresează pe ei înțepând la întâmplare produsele. Alți postează fotografii pe Internet cu ecranul nitratometrului fără să indice când și de unde a cumpărat produsul. Ceea ce nu înțeleg acești oameni este că nitrații sunt prezenți în toate plantele, iar nivelul lor nu se măsoară în fructe, dar în frunze sau sol și doar în anumite perioade.
Eu locuiesc și în Mare Britanie și pot spune că nicăieri nu există această paranoia de intoxicație cu pepene verde. E vorba de o isterie susținută și de multe instituții de stat și media care operează cu date șocante fără ca acestea să fie dovedite de studii de laborator.
Este nevoie de mai multă comunicare din partea autorităților pentru a explica originile unor intoxicații și felul cum se reacționează la ele. Asta va reduce din presiunea asupra sistemului de sănătate pe care o fac în fiecare sezon intoxicațiile acute care au la baza lor bacteriile. În Marea Britanie există site-uri și postere care explică simptomele și în ce caz trebuie să te adresez la medic. La noi pentru orice strănut oamenii sunt îndemnați să cheme salvarea. De aici vin și statisticile alarmante.”
Pepenele nu este un loc unde se înmulțesc bacteriile care pot provoca toxiinfecțiile alimentare
Ludmila Bîrca, directoarea Spitalului clinic municipal de boli infecțioase de copii:
„Infecțiile bacteriene nu se produc în urma consumului de pepene deoarece bacteriile nu au cum pătrunde în fruct și nu se înmulțesc acolo.
O intoxicație alimentară înseamnă că în stomac a pătruns o cantitate enormă de bacterii plus o cantitate la fel de mare de toxine. Altfel pacientul nu ar începe cu vome și febră. Pentru ca să se producă așa ceva, pepenele ar fi trebuit păstrat într-un mediu foarte murdar după care lins și mâncat cu tot cu coajă. În aceste condiții am putea admite o intoxicație bacteriană, dar așa cazuri nu sunt descrise în literatura de specialitate.
Bacteriile pot sta la baza unei intoxicații, dar numai nu din pepene. Trebuie să căutăm alte surse cum ar fi smântâna, ouăle, carnea neprelucrată bine termic, frigăruii cu sânge, alte mâncăruri de felul acestora consumate înainte de pepene. Oamenii dau vina mai des pe el decât pe un produs cumpărat, păstrat și mâncat în condiții improprii în care s-au înmulțit stafilococi, salmonele sau alte bacterii și virusuri.
Pepenele nu este singurul aliment consumat la o masă. Înaintea lui au fost mâncate și alte produse până la vomă. Tort cu albuș de ou bătut neprelucrat termic în care foarte ușor se multiplică salmonela chiar și în frigider unde are un mediu prielnic pentru dezvoltare. Este nevoie de o atenție sporită din partea epidemiologului pentru a stabili ce a consumat bolnavul și cum au fost păstrate aceste produse. Ceea ce pot să spun este că pepenele nu este un loc unde se înmulțește salmonela, stafilococul sau alte bacterii care pot provoca toxiinfecțiile alimentare.”
Pentru a evita intoxicațiile acute, mâinile și produsele se spălă în apă curgătoare
Nicolae Furtună, șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile, Agenția Națională de Sănătate Publică
„Este nevoie de o delimitare clară atunci când vorbim de intoxicațiile în urma consumului de pepene verde. În primul rând sunt intoxicațiile care au la origine nitrați, alți fertilizanți sau pesticide utilizate de agricultor pentru creșterea plantelor. Totodată avem și intoxicații acute de origine bacteriană sau virală la baza cărora nu stă produsul consumat, dar germenii care se transmit prin intermediul acestuia din cauza că nu s-au spălat mâinile, produsul sau a altor circumstanțe care au condiționat îmbolnăvirea propriu zisă.
Pentru clarificarea tipului de intoxicației este nevoie de o testare a produsului în care să fie verificată valoarea nitraților și stabilită legătura cauzală între consum și apariția semnelor de boală. Același lucru se referă și la agenții microbieni, virusuri sau bacterii.
Nu putem exclude faptul că nitrații sunt folosiți nechibzuit în agricultură pentru sporirea productivității și asta poate duce la intoxicații, dar ele trebuie dovedite de analize efectuate în laborator. La fel există cazuri când produsele sunt cumpărate din piețe improvizate, iar alții chiar se aventurează să guste produsele direct din stradă fără să-și fi spălat mâinile sau produsul. Nu recomand felierea pepenilor verzi pe tarabă.
Clinica intoxicațiilor acute diferă, la fel și simptomele și timpul de apariție a acestora. Pentru intoxicația cu nitrați este nevoie de mai mult timp pentru manifestare, pe când în cazul bacteriilor aceasta poate fi fulminantă.
În lume există peste două mii de tipuri de salmonelă și fiecare provoacă o clinică similară. Mai sunt și o mulțime de tipuri de stafilococi, enterococi și alte microorganisme ca să nu mai vorbesc și de virusurile din sezonul estival și diversitatea de transmitere a lor. Ele și țin partea leului în intoxicațiile de vară.”
