În anul 2021, au fost importate în Republica Moldova peste 70 milioane de ambalaje cu antibiotice. Cu zece la sută mai mult față de anii precedenți, arată datele Agenției Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale.
Asta ar însemna că în decurs de un an unui cetățean îi revin peste 20 de cutii de medicamente sau aproape două cutii de persoană pe lună. Potrivit Agenției, în ultimii trei în țară se atestă o creștere constantă a numărului de antibiotice utilizate.
Guvernul a aprobat Programul Național pentru supravegherea și combaterea rezistenței la antimicrobiene pentru anii 2023-2027. Documentul urmărește reducerea apariției și dezvoltării rezistenței la antibioticelor prin utilizarea prudentă a medicamentelor și punerea în practică a unor reguli mai stricte de prevenire și control al infecțiilor la nivelul comunității și a instituțiilor medicale.
Autoritățile se angajează ca în următorii patru ani să-și consolideze capacitățile în combaterea rezistenței la antimicrobiene în instituțiile medicale și cele din domeniul veterinar. Printre acțiunile programate se numără armonizarea legislației naționale la standardele Uniunii Europene și o mai bună supraveghere la nivel national a introducerii pe piață, prescrierii și eliberării preparatelor antimicrobiene în sectorul uman, veterinar și zootehnic.
Un accent deosebit se va apune pe creșterea gradului de conștientizare privind rezistența la antimicrobiene a populației generale și a profesioniștilor din sănătatea umană și animală.
Programul Național pentru supravegherea și combaterea rezistenței la antimicrobiene va fi pus în practică din bani de la bugetul de stat, Fondurile Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală, dar și din donațiile partenerilor străini. În total, pentru perioada 2023-2027, sunt prevăzute puțin peste 41 de milioane de lei. Din această sumă, 30 de milioane sunt de la bugetul de stat, iar opt milioane sunt de la FAOM și trei milioane de la donatori.
Există tulpini de microorgnisme care nu reacționează la antibiotice
În pofida eforturilor de a stabili un control stric a utilizării antibioticilor din partea autorităților, Republica Moldova se află într-o situație alarmantă la compartimentul creșterii rezistenței la antimicrobiene. Datele cu care operează Ministerul Sănătății arată că sunt microorganisme care au dezvoltat o rezistență aproape totală la unele antibiotice. Spre exemplu, izolatele de K. pneumoniae manifestă o rezistență mai mare de 90 la sută la cefalosporine și aminoglicozide. A. baumanni au o rezistență de sută la sută la fluorchinolone, de 90 la sută la carbanepeme și peste 95 la sută la aminoglicozide. Unele tulpini de E. coli prezintă o rezistență de peste 80 la sută la peniciline și mai mare de 50 la sută la cefalosporine și fluorchinolone.
Situația este la fel de gravă și la capitolul tuberculozei multidrog-rezistentă. Conform datelor Institutului de Ftiziopneumologie, un sfert din cazurile primare de tuberculoză și mai mult de jumătate din cele secundare înregistrate în Republica Moldova sunt rezistente la tratament. Cifrele sunt de aproape două ori mai mari decât media la nivel european.
Date statistice îngrijorătoare vin și din secțiile de chirurgie ale spitalelor din țară. Circa 60% din tulpinile de microorganisme izolate de la pacienți cu infecții de plagă chirurgicală sunt rezistente la antimicrobiene.
În pofida existenței unei rețele de laboratoare microbiologice, la nivel național există încă deficiențe privind schimbul de date privind rezistența antimicrobiană în domeniul sănătății umane și animale. Autoritățile își propun să stabilească un mecanism de colaborare, coordonare și schimb de date și armonizare a activităților de laborator în domeniul rezistenței la antimicrobiene.
Rezistența la antibiotice în sistemul veterinar, o necunoscută
Și mai grav este în domeniul sănătății animale și siguranței alimentelor unde nu există niciun sistem de monitorizare a rezistenței la antimicrobiene a bacteriilor zoonotice și comensale.
În domeniul medicinii veterinare, antibioticele sunt utilizate pentru tratament, combaterea bolilor. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, anul trecut au fost importate circa 11.683 kg de antibiotice pentru uz veterinar. Cel mai frecvent fiind importate Tetracicline 34.2%, Peniciline 16.2% și respectiv Macrolide 10.8%.
Studiul Ministerului Sănătății arată că microorganismele, inclusiv cele rezistente la antimicrobiene, pot fi transmise de la animale la om. Pentru a preveni răspândirea în populația umană a microorganismelor rezistente la antibiotice, este nevoie de a reduce utilizarea de antimicrobiene în sectorul veterinar. Autoritățile își propun să întrerupă practica utilizării antimicrobienelor pentru promovarea creșterii în zootehnie și ca acestea să fie achiziționate numai prin prescriere veterinară emisă de către medicii veterinari.
În 2020, Comisia Europeană și-a propus să reducă la jumătate vânzările totale ale Uniunii Europene de antimicrobiene pentru animalele de fermă și în acvacultură până în 2030.
Utilizarea în exces a antibioticelor, problema secolului
Conform Planului global de acțiune privind rezistența antimicrobiană, rezistența antimicrobiană ar putea duce anual la 25 mii de decese în Uniunea Europeană și 700 mii de decese la nivel mondial. Asta se poate întâmpla dacă guvernele nu vor intervin în combaterea rezistenței la antimicrobiene. Cel mai mult vor avea de suferit grupurile vunerabile cum ar fi bolnavii de cancer, copiii și vârstnicii, care sunt afectați în mod disproporționat de rezistența la antibiotice din cauza sistemelor imunitare slăbite. Studiile mai arată că și angajații medical, cei din asistenţă veterinară, agricultură ar putea dezvolta infecții rezistente la antibiotice.
Rezistența antimicrobiană reprezintă o problemă prioritară la nivel global și este definită ca rezistența unui agent microbian la un preparat antimicrobian la care era obișnuit să fie sensibil. Evoluția microorganismelor rezistente este un fenomen natural care se întâmplă atunci când agenții microbieni sunt expuși la antimicrobiene, iar trăsăturile de rezistență pot fi transmise anumitor tipuri de bacterii.
După descoperirea în anul 1928 a primului antibiotic, penicilina, antimicrobienele au salvat milioane de vieți. Ceea ce a revoluționat societatea acum un secol este astăzi în pericol datorită utilizării excesive și nechibzuite a medicamentelor, fapt care a dus la dezvoltarea unor bacterii multidrog-rezistente. Procesul a căpătat proporții din cauza igienei precare la nivel mondial, dar și a lipsei de control a infecțiilor în instituțiile medicale. Acești factori accelerează dezvoltarea noilor modele de rezistență a microorganismelor atât în sectorul uman, cât și cel veterinar.
