Vaccinul rusesc Sputnik V nu a fost verificat în Republica Moldova, în urma controverselor apărute în Brazilia și Slovacia, țări ale căror autorități medicale au ridicat mai multe semne de întrebare după ce au efectuat cercetări asupra serului rusesc.
Potrivit lui Ninel Revenco, șefa grupului național de experți creat de Guvern pentru gestionarea vaccinării, niciunul dintre cele 5 vaccinuri care au ajuns în Republica Moldova nu au fost verificate aici întrucât au existat cercetări în alte state, transmite Cotidianul.md.
„Există multă informație denigratoare. Dacă reacționăm la aceste informații, ne vom ocupa doar cu asta. Dar noi vă îndemnăm să aveți încredere în companiile producătoare de vaccinuri, sunt companii mari și responsabile. Agenția Națională a Medicamentului va trebui să verifice aceste informații”, a declarat Revenco în cadrul unei conferințe de presă desfășurate miercuri.
Reacția lui Revenco vine după ce a fost întrebată dacă autoritățile moldovenești au verificat vaccinul Sputnik V, în urma apariției controverselor din Slovacia și, mai nou, Brazilia, în jurul acestui ser.
Din cele 5 vaccinuri care au ajuns până astăzi în Republica Moldova, doar cele produse de Pfizer și AstraZeneca sunt omologate de către Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Europeană a Medicamentului. Vaccinurile Sinopharm, Sinovac și Sputnik V nu au fost deocamdată omologate, deși producătorii au depus cereri în acest sens la agenția medicamentului.
Concluzii îngrijorătoare din Brazilia
Vaccinul Sputnik funcționează pe bază de vector viral – un adenovirus, care în mod obișnuit provoacă boli respiratorii, este modificat genetic pentru a nu se putea multiplica și pentru a aduce în organism instrucțiuni care să-i permită acestuia să dezvolte anticorpi împotriva coronavirusului.
Vaccinul Sputnik folosește două adenovirusuri diferite pentru acest obiectiv – Ad26, pentru prima doză și Ad5 pentru a doua doză.
Conform specialiștilor brazilieni de la Anvisa, agenția de reglementare farmaceutică a țării, dozele pentru rapel ar conține un virus capabil de multiplicare, ceea ce înseamnă că, odată ce ajunge în organism, acesta poate să declanșeze boala în organismul persoanei.
Ei spun că aceasta ar fi o consecință a unei producții defectuoase, o problemă numită „recombinare” – adenovirusul modificat a reușit să își redobândească gena multiplicării în timp ce era modificat în laborator. Specialiștii brazilieni spun că nu au verificat serul pentru doza inițială, ci doar pe cele destinate rapelului.
Angela Rasmussen, care lucrează ca cercetătoare la Organizația pentru Boli Infecțioase și Vaccinuri din Canada, spune că sursa problemei nu este tehnologia defectuoasă, ci un slab control al calității în laboratoarele rusești – chiar dacă toate dozele de vaccin Sputnik sunt contaminate, adenovirusurile nu sunt periculoase pentru oameni sănătoși, însă ele ar putea să îi afecteze pe cei cu sisteme imunitare slabe sau compromise.
O altă necunoscută este dacă problema de producție care a făcut în așa fel încât adenovirusul să își redobândească capacitatea de replicare nu a compromis și capacitatea serului de a mai furniza organismului instrucțiunile pentru formarea anticorpilor anti-coronavirus, fapt ce ar putea să facă vaccinul Sputnik să fie ineficient.
Anterior, agenția de reglementare braziliană anunțase că respinge aprobarea serului rusesc din lipsă de date care să-i ateste nivelul de siguranță și eficiență. Oficialii brazilieni se plângeau că Institutul Gamaleia nu a permis echipei de cercetare să pătrundă în spațiul de producție pentru a verifica felul în care se desfășoară procesul.
„Nu vom permite ca milioane de brazilieni să fie expuși la un ser care nu a fost verificat temeinic pentru a i se determina calitatea, eficiența sau nivelul de siguranță, iar având în vedere situația prin care trecem, fără să știm care este echilibrul dintre riscuri și beneficii”, a spus președintele agenției, Antonio Barra Torres.
