Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene este marcată al șaptelea an consecutiv, în perioada 18-24 noiembrie.
Cu această ocazie, autoritățile fac apel către populație, specialiști din sectorul de sănătate umană și animală, siguranța alimentelor și furajelor și din sectorul agrar să utilizeze antimicrobienele cu prudență sporită și să ia măsuri urgente pentru combaterea rezistenței antimicrobiene, transmite Știri.md.
Cu îndemnul „Distribuiți informații, opriți rezistența!”, Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) au dat start astăzi, 19 noiembrie, unui șir de evenimente publice dedicate desfășurării Campaniei de informare și sensibilizare privind diminuarea fenomenului de rezistență antimicrobiană în perioada 18 noiembrie – 18 decembrie 2021, inclusiv a Săptămânii mondiale de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene.
Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Zinaida Bezverhni: “Vin cu un îndemn către medici să prescrie cu prudență antimicrobienele și doar în cazul infecțiilor microbiene, deoarece în cazul infecțiilor virale, antibioticele nu funcționează, dar dăunează.
Către colegii mei farmaciști vin cu mesajul de a elibera antimicrobienele în strictă corespundere cu prescripția medicală, astfel încât să combatem automedicația iresponsabilă.
Astfel, îndemnăm lucrătorii medicali să distribuie activ informațiile veridice pentru utilizarea rațională a antibioticelor și să pună umărul la stoparea fenomenului de rezistență antimicrobiană“.
Coordonatorul de programe de urgențe în sănătate publică din cadrul Biroului OMS din Republica Moldova, Stela Gheorghiță: „Rezistența la preparatele antimicrobiene este una din primele 10 pericole globale pentru sănătatea publică cu care se confruntă umanitatea.
Utilizarea abuzivă sau excesivă a antimicrobienelor este principalul factor în dezvoltarea agenților patogeni rezistenți la medicamente.
Antibioticele devin din ce în ce mai ineficiente pe măsură ce rezistența la acestea crește: în 2019, OMS a identificat 32 de antibiotice în dezvoltare clinică care se adresează listei OMS de agenți patogeni prioritari, dintre care doar 6 au fost clasificate ca inovatoare.
Nu în ultimul rând, OMS lucrează îndeaproape cu FAO și OIE în abordarea „O singură sănătate”, pentru a promova cele mai bune practici de a reduce rezistența antimicrobiană, a încetini dezvoltarea acesteia și a coordona multisectorial acțiunile ce implică sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a mediului”.
Reprezentantul adjunct al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în Moldova, Tudor Robu:
„Administrarea necorespunzătoare a medicamentelor antimicrobiene poate duce la o situație în care aceste preparate să nu mai fie eficiente. La nivel global, se folosesc mai multe antibiotice pentru animale decât pentru oameni.
Deoarece bacteriile rezistente pot trece de la unele animale la oameni prin contact direct sau prin hrană, interesul nostru comun este să limităm utilizarea antibioticelor la animale pentru a reduce apariția bacteriilor rezistente la antibiotice.
De aceea, în activitatea sa, FAO oferă suport crescătorilor de animale în procesul de îngrijire a acestora, în special, prin diferite recomandări practice, care vizează îmbunătățirea sănătății animalelor și, prin urmare, utilizarea prudentă a preparatelor antimicrobiene”.
Rezistența la antimicrobiene (AMR) este în creștere și prezintă o amenințare pentru sănătatea umană și animală cu o povară socială și economică gravă, cauzând anual 700.000 de decese la nivel mondial, iar în lipsa acțiunilor, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, până în 2050, fenomenul AMR ar putea cauza mai multe decese decât cancerul, iar cifra ar putea atinge 10 milioane de decese anual.
În Uniunea Europeană, în fiecare an, moartea a 33 de mii de persoane este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cifra fiind comparabilă cu numărul total de pasageri din peste 100 de avioane de dimensiune medie.
În pofida măsurilor întreprinse la nivel global, ponderea bolilor transmisibile cauzate de microorganisme multirezistente la antimicrobienele de ultimă generație este în creștere.
În același timp, ritmul de descoperire (numai 1 din 16 antibiotice în cercetare ajung la aplicare clinică) și producere a unor noi clase de antimicrobiene a încetinit semnificativ în ultimele decenii.
În Uniunea Europeană, povara reprezentată de fiecare dintre cele 16 bacterii rezistente la antibiotice examinate a crescut. Numărul deceselor atribuibile infecțiilor cu Klebsiella pneumoniae, o bacterie rezistentă la carbapeneme, o clasă de antibiotice de ultimă linie, a crescut de șase ori.
Este o tendință îngrijorătoare, deoarece aceste bacterii se pot răspândi cu ușurință în instituțiile medico-sanitare dacă nu sunt realizate măsuri adecvate de prevenire și de control ale infecțiilor. Numărul deceselor atribuibile infecțiilor cu Escherichia coli, o bacterie rezistentă la cefalosporine de a treia generație, a crescut de patru ori.
Rezultatele sistemului național de supraveghere epidemiologică a AMR din anul 2021 privind sensibilitatea la antimicrobiene a tulpinilor de bacili gramnegativi izolate din biosubstrate (sânge și lichid cefalorahidian) au demonstrat o creștere pregnantă a rezistenței.
Klebsiella pneumoniae atestă rezistență majorată la toate clasele de cefalosporine (generația a III-a – 100%; generația a IV-a – 94,87%; generația a II-a – 64,1%).
De asemenea, în 48,71% cazuri Klebsiella pneumoniae atestă rezistență la antibioticele de rezervă precum carbapenemele (imipinem și meropenem), iar la ertapenem – 58,97%, fiind cel mai ușor afectat în cazul producerii de carbapenemaze.
În 75% din tulpinile de Escherichia coli s-au dovedit a fi rezistente cefalosporine de generația a III-a, cefalosporine de generația a IV-a și fluorchinolone, iar la cefalosporinele de generația a II-a rezistența a constituit 12,5%.
Tulpinile de Pseudomonas aeruginosa au prezentat rezistență majorată la antimicrobienele de rezervă precum carbapenemele în 76,47% cazuri, la aminoglicozide – 70,59%, peniciline (piperacillin-tazobactam), cefalosporine de generația a III-a (ceftazidim), fluorchinolone – 58,82%,
Răspândirea rezistenței la carbapeneme constituie în prezent o amenințare serioasă, deoarece carbapenemele reprezintă antibioticele de salvare în cazul infecțiilor severe, determinate de bacterii gramnegativi multirezistenți.
În Uniunea Europeană, 4,75 % din povara pe care o reprezintă bacteriile rezistente la antibiotice o constituie infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM).
Primul studiu național de prevalență IAAM și consumul antimicrobienelor efectuat în 2018 a demonstrat o prevalență IAAM de 1,6%, prevalența IAAM în secțiile ATI/Reanimare/STROKE constituind 20,0%.
În structura IAAM, ponderea majoră este reprezentată de pneumonii (25,0%), infecții de sit chirurgical (16,1%) și infecții ale tractului urinar(11,3%). Cel mai frecvent agent cauzal a fost raportat Klebsiella spp.: în pneumonii (37,5%), infecții de situs chirurgical (37,5%) și infecții ale tractului urinar (40,0%), prezentând o rezistență sporită la cefalosporine de generația a 3-a (84,6%) și la carbapeneme (46,2%).
Măsurile adecvate de prevenire și de control al infecțiilor, precum și acțiunile de promovare a utilizării adecvate a antibioticelor în unitățile sanitare ar putea reduce această cifră.
Aceste dovezi impun necesitatea unor măsuri de intervenţie de maximă urgenţă la toate nivelurile.
Combaterea eficientă a rezistenței antimicrobiene este o problemă complexă și necesită implicarea diferitor factori de decizie responsabili cum ar fi autorități din sectorul sănătății umane și animale, siguranței alimentelor și furajelor, protecției apei și mediului, industriei de producere și cercetare a medicamentelor, înregistrării produselor biologic active, prelucrării și inactivării deșeurilor, administrațiilor publice centrale și locale, instituțiilor și departamentelor, organizațiilor necomerciale și societății civile per ansamblu.
Comunicarea trebuie să ducă la creșterea gradului de conștientizare publică și profesională a rezistenței antimicrobiene, la prescrierea corectă și utilizarea rațională a antimicrobienelor.
Astfel, managerii de spitale urmează să implementeze programe de gestionare a antibioticelor, împreună cu practicile de prevenire și control al infecțiilor, care pot spori siguranța pacienților și calitatea îngrijirii și pot reduce costurile spitalelor în toate serviciile prin îmbunătățirea modului de utilizare a antibioticelor, precum și prin scăderea infecțiilor și a altor efecte adverse.
În reducerea AMR, comunicarea medicului de familie cu pacienţii este esenţială.
Studiile arată că satisfacţia pacienţilor în îngrijirea primară depinde de comunicarea eficientă mai mult decât de primirea unei reţete pentru antibiotice, iar prescrierea unui antibiotic pentru o infecţie a căilor respiratorii superioare nu scade rata vizitelor ulterioare la medic.
Recomandările medicale profesionale influenţează percepţiile şi atitudinea faţă de boala lor şi nevoia percepută de antibiotice, în special atunci când sunt informaţi cu privire la ce trebuie să se aştepte în cursul bolii, inclusiv perioada realistă de recuperare şi strategiile de autotratament.
Bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă un pericol pentru noi toți, deoarece provoacă infecții greu de tratat.
Dacă luăm antibiotice în mod repetat și incorect, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice.
Astfel, dacă la un moment dat, dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alți membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect.
Câteva reguli privind administrarea corectă a antibioticelor:
- Utilizați antibioticele numai la prescrierea medicului.
- Nu cereți antibiotice în cazul în care medicul spune că nu aveți nevoie de ele.
- Întotdeauna urmați sfatul medicului atunci când utilizați antibioticele.
- Nu folosiți antibioticele rămase în urma unui alt tratament.
- Preveniți infecțiile prin spălarea frecventă pe mâini, folosirea alimentelor sigure, evitarea contactului cu persoanele bolnave și vaccinarea la timp.
Cu ocazia Săptămânii mondiale de conștientizare a rezistenței la antibiotice, multe instituții medicale vor organiza şi desfăşura activități de comunicare, informare și sensibilizare, care vor include: mediatizări pe rețelele de socializare, informații și emisiuni în mass-media, postări pe paginile web instituționale, webinare, instruiri online etc.
